fără unitățile esențiale, reziliența sistemului sanitar e doar pe hârtie

Sindicate din sistemul sanitar din vestul țării solicită Ministerului Sănătății să modifice proiectul privind spitalele strategice, astfel încât în această categorie să intre și spitalele municipale de urgență din municipiile care nu sunt reședințe de județ.
Demersul este important și pentru Caraș-Severin, unde Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș joacă un rol cheie în preluarea urgențelor dintr-o zonă extinsă, inclusiv pentru pacienți care altfel ar ajunge la Reșița sau în alte centre județene.
Ce reclamă sindicatele din sănătate
Solicitare oficială transmisă prin Prefectura Caraș-Severin
Sindicatul Solidaritatea Sanitară Vest, afiliat la CNS Cartel ALFA, împreună cu CNS Cartel ALFA Caraș-Severin, au înaintat Ministerului Sănătății, prin Instituția Prefectului – Județul Caraș-Severin, o adresă oficială.
În document, cele două organizații cer completarea criteriilor și includerea spitalelor municipale de urgență din municipii nereședință de județ pe lista unităților medicale cu importanță strategică în situații de criză și urgență majoră.
Contextul este dat de proiectul de act normativ elaborat de Ministerul Sănătății privind stabilirea spitalelor cu rol strategic. Sindicatele apreciază inițiativa, dar atrag atenția că, în forma actuală, proiectul lasă pe dinafară o componentă esențială a lanțului de intervenție medicală: spitalele municipale de urgență, care în realitate preiau o parte importantă din presiunea pusă pe sistem.
Rolul spitalelor municipale de urgență
Reprezentanții sindicali subliniază în special rolul acestor unități pentru comunitățile din zone întinse – orașe mici, mediu rural și areale montane.
În adresă se arată că spitalele municipale de urgență:
- oferă acces rapid la îngrijiri medicale pentru populația din teritorii largi;
- asigură primul ajutor calificat și stabilizarea cazurilor grave;
- funcționează ca un „tampon” pentru spitalele județene și marile clinici, contribuind la reducerea timpilor de intervenție și la evitarea supraaglomerării.
Ca exemplu concret este menționat Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș. Potrivit sindicatelor, acesta nu deservește doar municipiul, ci și o zonă largă din jur, inclusiv pacienți care ajung din afara localității, de pe principalele rute rutiere și feroviare, precum și din zone cu acces dificil.
Problemele de finanțare și impactul asupra intervențiilor de urgență
Dezechilibru între rolul regional și banii disponibili
Un element important semnalat în document este situația financiară a acestor spitale. Deși deservesc un bazin regional de pacienți, marile investiții și cofinanțările cad de multe ori aproape exclusiv în sarcina bugetelor locale.
În același timp, aceste unități sunt parte integrantă din fluxul operațional prespital–spital–transfer (SAJ/SMURD). Sindicatele avertizează că subfinanțarea lor afectează eficiența întregului răspuns medical în scenarii de urgență majoră.
Ce ar însemna includerea ca unități strategice
Potrivit sindicatelor, dacă spitalele municipale de urgență ar fi recunoscute oficial ca unități strategice, acest lucru ar permite:
- o finanțare mai coerentă și previzibilă pentru proiecte de investiții;
- standardizare și control al continuității funcționării – de la surse de energie de rezervă și asigurarea oxigenului, la capacități ATI, servicii de imagistică, securitate IT și stocuri critice;
- reducerea discrepanțelor între rolul lor real, de nivel regional, și finanțarea, în principal locală, de care dispun;
- politici mai clare pentru resursa umană și pentru păstrarea personalului medical.
Ce cer concret sindicatele de la Ministerul Sănătății
În adresa transmisă prin Prefectura Caraș-Severin, cele două organizații formulează două solicitări principale:
-
Un mecanism prin care spitalele municipale de urgență incluse ca unități strategice să treacă în administrarea Ministerului Sănătății.
Scopul ar fi ca finanțarea, investițiile și coordonarea operațională în situații de criză să fie asumate la nivel național, în acord cu rolul lor regional, și nu lăsate preponderent pe umerii autorităților locale. -
Elaborarea unui cadru legal și a unei proceduri de tranziție.
Acest cadru ar trebui să garanteze continuitatea serviciilor medicale și să păstreze o componentă de reprezentare locală în structurile de conducere, fără ca municipalitățile să mai suporte presiunea financiară disproporționată de acum.
Mesajele liderilor sindicali din Vest și din Caraș-Severin
„Nu poți vorbi despre reziliență dacă ignori spitalele din prima linie”
Marius Posipal, președintele Sindicatului Solidaritatea Sanitară Vest, insistă că problema nu este una de birocrație, ci de siguranță a pacienților.
El afirmă că nu se poate discuta despre un sistem sanitar rezilient atâta timp cât sunt ignorate exact spitalele care preiau primele valul de urgențe și se ocupă de stabilizarea pacienților înainte ca aceștia să fie transferați mai departe. În mesajul său, Posipal subliniază că rolul acestor spitale este regional, nu strict local, iar acest lucru ar trebui să se vadă clar și în modul în care sunt finanțate și administrate.
„Harta reală a sistemului nu este aceeași cu harta administrativă”
Și CNS Cartel ALFA Caraș-Severin, prin președintele Marian Apostol, atrage atenția asupra riscului ca politicile publice să fie construite doar pe logica delimitărilor administrative.
El punctează că, în perioade de criză, traseele reale ale pacienților nu se suprapun neapărat cu limitele administrative. Devine esențial:
- unde ajung efectiv pacienții,
- cine îi stabilizează,
- cât de rapid pot fi salvați.
Apostol consideră că, dacă se dorește un sistem funcțional în momente critice, spitalele municipale de urgență trebuie să facă parte din arhitectura strategică a rețelei medicale, nu să fie lăsate la limita supraviețuirii financiare.
Ce urmează
Sindicatele anunță că așteaptă reacția Ministerului Sănătății la această solicitare și spun că sunt deschise la dialog.
Obiectivul declarat este ca lista unităților medicale cu rol strategic să reflecte nu doar structuri administrative, ci și modul în care funcționează, în teren, sistemul sanitar din România – inclusiv în județe precum Caraș-Severin, unde spitalele municipale de urgență, cum este cel din Caransebeș, sunt puncte-cheie în preluarea cazurilor critice.





