Ziua Culturii Naționale a fost sărbătorită la Lugoj, vineri, 16 ianuarie 2026, printr-o seară dedicată literaturii, teatrului și muzicii, găzduită de Casa de Cultură a Municipiului „Traian Grozăvescu”.

Eveniment cultural la Lugoj, cu participare reșițeană

Manifestarea a avut loc în cadrul Cenaclului „Anotimpuri” și a reunit scriitori, oameni de teatru și muzicieni din mai multe orașe din vestul țării, inclusiv din Reșița. Seara a fost coordonată de Ion Oprișor, care a ghidat publicul printr-un program construit în jurul operei și destinului lui Mihai Eminescu.

Un segment important al întâlnirii a fost dedicat unei prezentări ample despre Eminescu, susținută de scriitorul reșițean Radu Cernătescu, alături de George Schinteie (Timișoara) și Ioan Matiuț (Arad). Cei trei au propus o perspectivă actuală asupra creației eminesciene, punând accent pe relevanța ei pentru prezent și pe rolul poetului în cultura română.

Lecturi de poezie și dialog între generații

Programul a continuat cu lecturi de poezie, atât din textele lui Eminescu, cât și din creațiile proprii ale invitaților. Pe scenă au urcat, între alții, Maria Rogobete, Ionel Panait, Dan Gârjoabă, Remus Valeriu Giorgioni, Gheorghe Busuioc și Adriana Weimer din Lugoj, dar și Marian Apostol din Reșița, respectiv Daniel Luca și Dumitru Oprișor din Timișoara. Diversitatea vocilor și a stilurilor a creat un dialog între generații și între diferite sensibilități literare.

Pentru publicul din Reșița, participarea lui Radu Cernătescu și a lui Marian Apostol la acest eveniment marchează încă o prezență activă a scriitorilor cărășeni în spațiul cultural regional, consolidând legăturile dintre comunitățile literare din Banat.

Teatru de idei: „Iubirea Eminescu”

Un moment aparte al serii a fost lecturarea unor scene din piesa „Iubirea Eminescu”, semnată de dramaturgul timișorean Ioan Jurca Rovina. Textul urmărește, în cheie teatrală, momente tensionate din viața poetului, plasându-l într-o situație de interogare și judecată, în care este privit prin prisma bolii și a stigmatizării.

Într-o altă secvență, acțiunea se mută într-un spațiu de reflecție morală, unde apar personaje precum Slavici, Maiorescu și Caragiale, care discută atât despre starea de sănătate a lui Eminescu, cât și despre propria lor responsabilitate față de soarta poetului. Piesa nu reproduce un episod istoric concret, ci reunește, într-un singur dialog ficțional, atitudini și dileme reale legate de felul în care a fost înțeles și sprijinit Eminescu de contemporanii săi.

Lectura scenică a fragmentului a fost susținută de Dumitru Oprișor, care a adus în fața publicului un teatru de idei, centrat pe întrebări incomode despre boală, marginalizare și vinovăție colectivă.

Muzică, imagini și memorie culturală

Componenta muzicală a serii a fost asigurată de cantautorul lugojean Vasile Gondoci, care a legat prin cântece de autor atmosfera de poezie și reflecție de început de an cultural. Intervențiile sale au creat o legătură firească între cuvântul rostit și cel cântat.

Evenimentul a fost documentat foto-video de Adriana Weimer, astfel încât seara dedicată Zilei Culturii Naționale să rămână nu doar în memoria participanților, ci și în arhiva culturală locală.

Ziua Culturii Naționale, mai mult decât o dată în calendar

Întâlnirea de la Lugoj arată încă o dată că Ziua Culturii Naționale poate fi un prilej real de dezbatere și apropiere de marii autori, nu doar o comemorare formală. Prezența scriitorilor din Reșița și din alte orașe bănățene confirmă existența unui spațiu cultural comun în regiune, în care literatura, teatrul și muzica se întâlnesc pentru a pune în discuție teme esențiale: identitatea, memoria și responsabilitatea față de valorile noastre culturale.